Viața după zisa-moarte

Odată cu părăsirea trupului, totul se linişteşte. Dispar griji, nevoi, suferinţe şi temeri. Moartea este apreciată ca un leşin în care pier: foamea, setea, ca şi toate anxietăţile mintale. Când Sufletul este chemat în afară, El urcă spre creştetul capului la glanda pituitară şi, îndată ce părăseşte corpul, devine un Suflet liber. Iar trupul, lipsit de Energia Vitală, îndată se stinge, moare. Întregul proces se desfăşoară într-o clipă şi este fără durere.

În acea clipă, a eliberării de veşmântul pământesc, are loc o schimbare radicală. Noul plan în care ajungem este prin el însuşi o Lumină, iar noi, ca Suflet şi Spirit, funcţionăm într-un corp luminos – copie fidelă a corpului carnal, pe care l-am părăsit. Acesta este corpul nostru astral, dublură a structurii fizice, format din infinite particule de Lumină.

Pornind de la acest nivel ne vom ridica înspre cele şapte niveluri sau ceruri în funcţie de gândire şi atitudini emoţionale.

Ilie Cioară, „Fiecare ins în parte este Dumnezeu întrupat”, Editura Semne, București, 2022

https://www.facebook.com/Ilie-Cioară-101140402026651