Sparge-ți vasul

SPARGE-ȚI VASUL!

Când egoul e vas plin – și mintea-i preocupată,

Nu putem cuprinde Viața – ființa-ntreagă e blocată.

Rezolvăm doar într-un fel: vasul trebuie golit,

Iar „Nimicul psihologic” e apt a fi folosit!

Normal, o astfel de minte devine universală,

Ca-ntindere-i infinită și necum conflictuală;

Doar așa percepem toate, precum clipa ni le-aduce,

Drept ofrandă sfințitoare ce spre Divin ne conduce.

Deci, degrabă sparge-ți vasul! Câte sunt în el, dispară!

Niciun fel de preferință din ce-a fost, cumva, s-apară!

Faptic, ne predăm total – Vieții în desfășurare,

Și Absolutul ne cuprinde – faptic, fără vreo chemare.

Cu voința și efortul, analize, sublimare

Sau credințe, rugăcini ori mantre cuprinzătoare

Nu s-atinge fenomenul fisurării înțelepte;

Numai smerita Tăcere dă asemenea efecte!

Ilie Cioară, „Omul atemporal și Divinitatea”, Editura Lumina Tipo, București, 2021